Cetatea Nouă a Romanului, ridicată de Ștefan cel Mare, o ruină: povestea monumentului uitat de români ce a făcut istorie

Cetatea Nouă a Romanului este situată la cinci kilometri de orașul Roman, pe malul stâng al râului Siret, în comuna Gâdinți din județul Neamț.

Fortăreaţa din localitatea Gâdinţi, care în documente este denumită Smerodava, Smederovo sau Cetatea Nouă a Romanului este o ctitorie a lui Ștefan cel Mare și a fost ridicată în 1466. Ea a fost una dintre cetățile care alcătuiau planul de apărare al Moldovei. Cetatea nouă a Romanului a fost o fortificație realizată exclusiv din piatră, comparativ cu prima cetate a Romanului care a fost construită din lemn și pământ. Cetatea are particularitatea de a nu fi așezată într-o zonă greu accesibilă, ea fiind plasată pe un plan drept.

Cetatea Nouă a Romanului sau Smerodava este într-o continuă degradare

Fortăreața cuprindea șapte turnuri legate între ele de ziduri de patru metri grosime și a fost construită în plan stilat. Împrejurul zidurilor s-au săpat șanțuri de apărare pavate cu lespezi prin care s-a revărsat apa din râul Siret. Din cauza solului nisipos, la baza cetății s-a construit o rețea de bârne din lemn fixată cu stâlpi.

Cetatea Smerodava a jucat un rol important în istoria Moldovei până în anul 1675 când a fost distrusă din ordinul vizirului de către domnitorul Dumitrașcu Cantacuzino. În timpul comunismului, din cauză că se afla în apropierea unei unități militare, nu s-a dorit renovarea și punerea acesteia în circuitul turistic și cultural.

În prezent, Cetatea Nouă a Romanului este într-o continuă degradare, ca multe alte monumente istorice din țara noastră, din ea mai rămânând doar câteva movile din pământ și piatră.

Avantajul cetății era dat de faptul că avea şanţuri de apărare succesive, care puteau fi inundate prin devierea apelor Siretului. Plus că zidurile înalte şi de vreo patru metri grosime erau din piatră. Înainte de Ştefan cel Mare, la câţiva kilometri de Gâdinţi, în urbea Roman, Petru I Muşat ridicase o cetate din lemn şi pământ, pe locul unde acum este Arhiepiscopia.

De asemenea, cetatea Smerodava are particularitatea de a nu fi într-o zonă greu accesibilă, fiind aşezată pe plan drept, cum menționam anterior. Cuprindea şapte turnuri legate între ele de ziduri de patru metri grosime. Împrejurul zidurilor s-au săpat şanţuri de apărare pavate cu lespezi prin care se revărsa apa din Siret.

„Din cauza solului nisipos, la baza cetăţii s-a construit o reţea de bârne din lemn fixate cu stâlpi. În timpul comunismului, din cauză că se afla în apropierea unei mari unităţi militare, nu s-au dorit renovarea şi punerea acesteia în circuitul turistic şi cultural. În prezent, este într-o continuă degradare, din ea mai rămânând doar câteva movile din pământ şi piatră“, se arată pe site-ul monumenteneamţ.ro.

E interesant faptul că se mai menționează că cetatea ridicată la porunca domnitorului moldovean cu doar nouă ani înainte de bătălia de la Podul Înalt (1475) a suferit distrugeri, dar nu majore, în timpul campaniei turceşti din 1476, condusă chiar de sultanul Mahomed al II-lea şi care s-a încheiat cu înfrângerea, la Valea Albă-Războieni, în Neamţ, a oastei moldovene.

Astfel, sfârşitul cetății Smederovei avea să vină în 1675, când a fost distrusă nu în timpul unor confruntări, ci din raţiuni ale otomanilor, care nu mai doreau puncte de rezistenţă în zona Moldovei. Ordinul unui vizir turc a fost pus în aplicare de către Dumitraşcu Cantacuzino, care nu avea cale de împotrivire. De altfel, chiar înainte de dispariţia cetăţii de pe malul Siretului, soarta altora fusese deja pecetluită.

Cetatea de la Gâdinţi este inclusă în Lista Monumentelor Istorice, deşi puţinele ruine nu sunt protejate pentru o astfel de încadrare. Cu ani în urmă, Primăria Roman a încercat să o preia din posesia Ministerului Culturii, existând şi un proiect de reabilitare a acestui vestigiu, dar acest lucru a rămas la stadiul de intenţie…